LACUL MORII PARK
Participarea la concursul de proiectare „Parcul Lacul Morii" a fost o experiență semnificativă pentru echipa noastră, provocându-ne să ne extindem capacitățile creative și tehnice. Ne-a oferit ocazia de a lucra la un proiect urban cu impact, de a propune soluții de design inovatoare și de a contribui cu idei pentru îmbunătățirea spațiilor publice.
Cheia proiectului este redefinirea Lacului Morii ca pol urban de legătură, deoarece poate integra simultan caracteristici ecologice (biodiversitate și resurse naturale) cu facilități sociale și culturale (sport pe uscat și pe apă, potențial pentru activități culturale și recreative) într-un mod care poate conduce la regenerare urbană.
Informații generale
+| Amplasament: | București |
| An proiect: | 2022 |
| Status: | concurs |
Echipa proiectului
+| Arhitectură: | arh. Monica Crețu, arh. Sergiu-Dorian Leucă, arh. Alexandru-Ștefan Vasiliu, arh. Radu Constantin, arh. Adelina-Ștefania Popa |
| Randări: | arh. Radu Constantin |
| Inginerie structurală: | ing. Ovidiu Chițu |
| Consultant peisagistică: | ing. Sorin Ciorapciu |
Ceea ce atrage prima dată atenția când analizăm situl Lacul Morii și cartierele adiacente este lipsa de omogenitate și coerență, având în vedere istoria dezvoltării haotice, de palimpsest urban, cu politici de zonare alternante și intervenții incompatibile din punct de vedere al scării și al funcționalității. Mai exact, amenajarea hidrologică ce a creat Lacul Morii a fost resimțită mai degrabă ca o fractură urbană, având în vedere brutalitatea și amploarea intervenției asupra țesutului urban preexistent. În jurul lacului, orașul a continuat să se dezvolte incoerent, iar în prezent Lacul Morii și digul său funcționează ca un gigantic spațiu negativ în compoziția urbană, chiar și după o serie de intervenții de scară mai mică.
ZONA 1 - PROTECTORUL
Zonă de tranzit, concepută ca o barieră fonică ce protejează parcul de traficul din apropiere prin plantația densă. Podul propus închide circuitul și asigură continuitatea perimetrală atât pentru pietoni, cât și pentru bicicliști.
ZONA 2 - POARTA
Punctul principal de acces din oraș, se unește cu Parcul Crângași pentru a crea o tranziție difuză de la configurația tradițională a parcului la zona de intervenție. Pavajul și spațiile verzi se împletesc pentru a crea o suprafață hibridă, potrivită atât pentru circulația și parcarea ocazională a mașinilor, cât și pentru uz pietonal.
ZONA 3A - GENERATORUL COMUNITĂȚII
Această zonă a proiectului este situată lângă locuințele colective înalte, așa că încurajează liniștea și ritmul lent, reducând intervențiile noi la minimum - mici zone de relaxare, spații de proiecție și locuri de joacă, care favorizează interacțiunea socială între locuitori de toate vârstele.
ZONA 3B - POLUL DINAMIC
Apropierea de zona industrială îi conferă automat un caracter atât tranzitoriu, cât și foarte dinamic. Dialogul dintre traseele sinuoase pentru pietoni și biciclete creează o serie de clustere de activități. Zona oferă o varietate de activități sportive, zone de relaxare, capsule de meditație, locuri de joacă, o cafenea publică, dulapuri și toalete sub terenul de fotbal supraînălțat. Este singura zonă în care pista de biciclete este detașată de panta verde, creând posibilitatea unor interacțiuni multiple cu aceasta.
ZONA 3C - CONECTAREA CARTIERULUI
Piața urbană din intersecția dintre 3B și 3C marchează trecerea către o altă zonă lentă și liniștită, în care intervenția principală este adăugarea de locuri de parcare care scutesc vizitatorii de stresul parcării mașinilor în locuri nepotrivite.
ZONA 4 - INIMA
Un platou inițial anost devine punctul focal al întregului proiect. Printr-un gest simplu de ridicare a terenului spre monumentul existent, ia naștere o piațetă urbană. Aceasta concentrează o varietate de spații și activități, de la alimentație publică, facilități educaționale și artistice, până la spații de închiriere biciclete, toalete și dulapuri. Prin eliminarea vechilor parapeți, fântâna arteziană devine o simplă și elegantă fântână de agrement, permițând vizitatorilor să se bucure de jocul cu apa. Versanții sud-estici găzduiesc platforme pentru plajă la soare și tribune în aer liber. Iarna, versanții devin un adevărat parc de sporturi de iarnă, permițând vizitatorilor să se bucure de spațiu pe tot parcursul anului. Lângă noul sediu al gărzii de coastă se creează un nou ponton de mari dimensiuni, pentru a spori experiența sporturilor nautice pentru publicul larg, în timp ce vechiul ponton își concentrează utilizarea pentru practica profesionistă de caiac-canoe.
ZONA 5 - PAJIȘTEA
Propunerea extinde intenționat zona de intervenție pentru a se adapta configurației PUZ. Alegerea a fost de a crea o pajiște mare și diversă, împărțită de trasee pietonale vegetale.
ZONA 6 - TRASEE SĂLBATICE
Pasarela a fost concepută pentru a permite o viitoare legătură cu zona umedă. Intervenția rămâne minimă, întrucât plantarea intensivă ar putea afecta digul. Caracterul de pajiște continuă, similar cu Zona 5.
ZONA 7 - EXPLORAREA ZONEI UMEDE
Intervenția în parcul zonei umede constă din gesturi minime - o rețea ușoară de trasee suspendate din lemn care leagă Zona 6 de țesutul urban adiacent și o serie de turnuri și adăposturi pentru observarea păsărilor. Aceste gesturi simple creează un parcurs mereu schimbător printr-o zonă excepțional de sălbatică din București, a doua doar după Parcul Natural Văcărești.
ZONA 8 - ÎNCHIDEREA CERCULUI
Scopul intervenției a fost închiderea circuitului pentru pietoni și biciclete pe întregul perimetru al Parcului Lacul Morii. Poate găzdui competiții de ciclism, maratoane etc.
Vedere din ZONA 3B
Vedere din piața principală din ZONA 4 - decor de Crăciun
PRINCIPII DE ABORDARE
Propunerea se învârte în jurul a trei intenții principale:
▨ redefinirea Parcului Lacul Morii ca parte a sistemului de parcuri și grădini publice din București, prin integrarea unor funcțiuni și facilități specifice
▨ reconectarea parcului cu țesutul urban adiacent, prin reproiectarea punctelor de acces și introducerea unor noi trasee pietonale între diferite zone
▨ revalorificarea contextului prin asigurarea unui echilibru optim între interacțiune și impactul asupra mediului natural